Hackathonul media „Puterea a cincea”: căutăm „antidotul” pentru manipulare!

Propaganda, manipularea, ştirile false sau războaiele informaţionale nu sunt fenomene noi – acestea există de secole, doar că, în timp,  s-au schimbat modalităţile şi platformele de promovare. În prezent, posibilităţile internetului şi ale reţelelor sociale de a influenţa oamenii sunt nelimitate. Iată de ce, educaţia media rămâne a fi un subiect de actualitate, care oferă cetăţenilor cunoştinţele şi instrumentele necesare pentru a analiza critic informaţia din spaţiul public.Ediţia curentă a hackathonului încurajează participanţii să elaboreze „antidoturi” care să prevină manipularea mediatică şi să dezvolte gândirea critică a consumatorilor de media.

La eveniment vor fi prezenţi experţi naţionali şi internaţionali, care vor ghida echipele în elaborarea şi definitivarea ideilor de proiect. De asemenea, ei vor face prezentări pe subiectul educaţiei, ajutând participanţii să identifice mai uşor soluţii pentru a filtra știrile și a depista materialele manipulatoare.

De această dată, experții străini vin din Germania – Daniel Seitz, profesor de media, Olga Kisselmann, manager pentru inovaţii în grupul de cercetare şi cooperare a Deutsche Welle, şi Marcus Bösch – jurnalist, lector, antreprenor şi co-fondator al studioului de realitate virtuală „Vragments”. Echipa va fi completată de experţii şi mentorii din Republica Moldova – Ruslan Mihalevschi, redactorul-şef al publicaţiei independente regionale „SP” din Bălți, Viorica Zaharia, preşedinta Consiliului de Presă, Sorina Ştefârţă, directoarea Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism, Dona Şcola, cofondatoarea Generator Hub şi a Asociaţiei DNT, Victor Spânu, cofondatorul start-up-urilor Pandametrix şi Anabot, câştigătorul a două ediţii precedente ale hackathonului.

Lupta împotriva falsurilor necesită instrumente eficiente

Experţii şi mentorii din Moldova speră că evenimentul va contribui la elaborarea unor instrumente eficiente, pentru a lupta împotriva falsurilor promovate în spaţiul mediatic.

Redactorul-şef al publicaţiei „SP” Ruslan Mihalevschi este convins că nu există un instrument universal pentru a evita manipularea informaţională a cetăţenilor. „Doar un complex de metode poate da rezultate. Este vorba atât de educaţia media în rândul copiilor şi a adulţilor, cât şi de deconspirarea permanentă a falsurilor, promovarea jurnalismului profesionist şi onest, dezvoltarea instrumentelor IT pentru contracararea falsurilor media. În lista respectivă, instrumentele IT nu ar trebui să deţină ultimul loc, având în vedere că ele au devenit deja o armă eficientă în mâinile manipulatorilor, de exemplu, în cazul Brexit-ului sau ultimelor alegeri prezidenţiale din SUA. Sunt convins că cei care luptă împotriva falsurilor ar trebui să aibă instrumente la fel de eficiente. Sper că ediţia actuală a hackathonului va contribui la elaborarea acestora”, spune Ruslan Mihalevschi.

Manipularea nu are întotdeauna o singură faţă

Preşedinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, afirmă că fenomenul ştirilor false şi, în general, tendinţele de manipulare a opiniei publice par să se dezvolte la fel ca alte industrii, utile societăţii. „Uneori, am impresia că în presă „gunoaiele” merg cu un pas înaintea jurnalismului adevărat. Tot din păcate, astăzi, jurnaliştii sunt nevoiţi să educe publicul, nu doar să-l informeze. În Republica Moldova problema este chiar mai acută decât în alte state, deoarece, pe lângă propagandă externă, avem şi propagandă internă. Publicul înţelege că este înşelat, însă nu întotdeauna se poate descurca în detalii sau nuanţe. De aceea, trebuie ghidat în permanenţă, întrucât manipularea nu are întotdeauna o singură faţă. Deci, este un efort continuu”, consideră Viorica Zaharia.

În opinia expertei, aşa cum mediul online este propice răspândirii falsurilor, tot el este cel care trebuie să-i întindă primul mâna în descoperirea şi denunţarea acestora. „Cum altfel dacă nu datorită internetului poate fi verificat un link la care se face trimitere, o declaraţie sau o traducere? Acum, unele falsuri pot fi demascate imediat. Se poate, însă, şi mai mult: crearea de aplicaţii sau funcţii care ar descoperi un număr mult mai mare de informaţii dubioase, după diverse indicii. De aceea, munca trebuie continuată. Din anul 2016 şi până în prezent au fost înregistrate anumite progrese pe acest segment, industria IT a căutat soluţii şi a elaborat anumite aplicaţii. De asemenea, inteligenţa artificială s-a dezvoltat încontinuu, compania Facebook a pornit şi ea o luptă cu ştirile false, prin urmare, ediţia din acest an a hackathonului are loc deja pe un fundament de invenţii. Eu sper că după hackathon vom avea propuneri interesante care să utilizeze ce s-a elaborat până acum în lume în acest domeniu”, susține Viorica Zaharia.

Gândirea critică nu se moşteneşte, ea se cultivă zi de zi

Sorina Ştefârţă, directoarea Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism, consideră că în contextul în care manipularea şi dezinformarea ating cote alarmante, provocând adevărate unde de şoc în societate, Hackathonul media „Puterea a cincea” devine un generator de soluţii pentru ca impactul acestor unde să fie diminuat.

„Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, manipularea ia forme din ce în ce mai subtile, iar consumatorul de media rămâne tot mai contrariat şi debusolat, fiindu-i tot mai dificil să discearnă între adevăr şi fals, între informare şi manipulare, între obiectivitate şi propagandă. Gândirea critică este o şansă pentru a nu permite să fim manipulaţi, aceasta însă nu se moşteneşte şi nu este un dar de la natură. Gândirea critică se cultivă pe tot parcursul vieţii prin lecturi, în mod special, prin capacitatea de a pune lucrurile la îndoială. În acest context, ne dorim ca hackathonul să reprezinte o platformă de experimentare şi dezvoltare a ideilor inovatoare, din care să se „nască” soluţii şi aplicaţii IT care să ajute cetăţeanul să înțeleagă că „nu tot ce zboară se mănâncă”. Pentru asta, creativitatea ar trebui să fie cuvântul-cheie în procesul de elaborare a instrumentelor IT, care ar combate falsurile din media şi ar determina consumatorul să gândească în termeni critici. Da, este o misiune dificilă, dar cu siguranţă, nu imposibilă”, consideră Sorina Ştefârţă.

Lipsa culturii mediatice alimentează manipularea

Victor Spânu, membru al echipelor câştigătoare a Hackathonului media „Puterea a cincea” (ediţia 2 şi 3) cu proiectele TROLLESS şi NowTime, consideră că „antidotul” pentru propagandă și manipulare constă în educaţie. „Motivul principal al faptului că manipularea persistă este lipsa de cultură mediatică şi de consum responsabil a informaţiei. Surprinzător de târziu ne dăm seama că noile tehnologii trebuie şi ele însuşite pentru a fi utilizate în folosul oamenilor. Cei care au sesizat respectivele lacune, exploatează la greu şi în scopuri personale, adesea meschine, aceste vulnerabilităţi. Tehnologiile informaţionale nu doar pot crea antidotul, dar sunt singurele în stare să o facă”.
 
Victor Spânu şi-ar dori ca actuala ediție a hackathonului să fie o competiție de idei inedite, poate chiar bizare, important este ca proiectele să poată fi realizate şi implementate. „Echipa care îşi va evalua propriile resurse şi va lansa un proiect credibil şi integrat în realităţile noastre, are cele mai mari şanse de câştig”, este de părere Victor Spânu.

Cine poate participa la hackathon?

La hackathon sunt aşteptate persoane motivate, dornice de a produce o schimbare în societate prin promovarea gândirii critice. Echipele trebuie să fie constituite din 3-5 membri – jurnalişti, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, activişti civici, consumatori media.

Premii de valoare

Cinci echipe desemnate câştigătoare de către juriu vor beneficia de granturi pentru dezvoltarea şi implementarea ulterioară a ideilor. În acest an, în funcţie de complexitatea proiectelor propuse, vor fi oferite două categorii de premii: