Natalia Vlasov, masterantă în psihopedagogia învățământului preuniversitar din cadrul Universității de Stat din Tiraspol. Șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Pro-SALVA”, din cadrul IMSP Centru Sănătate Strășeni. Participanta a mai multor proiecte dedicate tinerilor. Cea care astăzi ne va vorbi despre greutățile prin care trec studenții în timpul anilor de studenție la universitate.
– Anii de studenție la prima vedere par ceva inofensiv, însă multe studii au demonstrat că 40%, din tinerii ce sunt la universitate cad în depresie, de ce are loc acest fenomen ?
– Anii de studenție sunt o perioadă frumoasă în viața fiecărui tânăr și lasă o amprentă uriașă asupra viitorului oricărei persoane, dar din diferite motive această perioadă poate deveni una stresantă, mai ales primii 2 ani. Acest lucru se întâmplă din cauza mai multor factori. Unul și cel mai important factor este că tinerii din mediul rural vin să învețe în mediul urban. Evident este o schimb de anturaj, vii într-un oraș mare, te oprești la un cămin ori stai la chirie, petreci serile în oraș sau invers, îți lipsesc prietenii, aceste schimbări îi fac pe studenți, în moduri diferite, să se simtă neîncrezuți în sine. Alți factori ar fi separarea de părinți, de prietenii din liceu, întâlnirea cu provocările pe care le aduce orașul mare, cu care tinerii nu au fost deprinși. Este o perioadă foarte sensibilă deoarece acestă perioadă este tinerețea fragedă, când tinerii încă nu știu prea bine cu ce vor să se ocupe în viață și o altă provocare aici ar fi că și-au ales o facultate pe care în prima jumătate a semestrului au înțeles că nu este ceea cu ce vor să se ocupe de fapt.
– Adolescența poate fi un factor declanșator a acestor instabilități emoționale ?
– Da, are o influență. În general perioada adolescenței este o perioadă foarte sensibilă pentru fiecare tânăr, deoarece ei sunt vulnerabili emoțional. În acestă perioadă, care este o etapă destul de lungă, ce se termină conform Organizației Mondiale a Sănătății la vârsta de 20 de ani, tânărul trebuie să iasă cu un set de valori pe care să le urmeze pe parcursul vieții, de asemenea trebuie să iasă cu un caracter format, cu unele steriotipuri și prejudecăți în capul lor formate de ei însăși, nefiind influențați de ceilalți. Abia la vârsta de 20 de ani, un tânăr poate să se orienteze spre ceea ce îi este interesant lui, dar nu spre ceea ce le este interesant colegilor, prietenilor, rudelor sau altor persoane. În acestă perioadă se declanșează numeroase tulburări emoționale, nu doar legate de alegerea viitoarei profesii, dar în general în stabilirea relațiilor cu adulții și cu ceilalți tineri. În plus, în adolescență tinerii trebuie să înțeleagă cum vor să fie în viitorul apropiat și ce pot ei să facă pentru a ajunge la idealul de a fi. Toți trec prin așa situații, diferența este că cineva le simte mai apăsat iar cineva trece mai lejer prin ele.
– Cu ce se pot confrunta tinerii în timpul schimbului liceu – universitate ?
– Liceul este ca și o familie foarte mare, unde majoritatea cunosc detalii despre tine, depre părinții tăi, frații, surorile și tot așa mai departe. Atât în mediul rural cât și în cel urban, dirigintele te-a luat din clasa a cincea și de duce până într-a doisprezecea, spre exemplu, dar e suficient să te i-a și din a zecea și să te ducă până în a doisprezecea, ca să cunoască despre tine totul. Plus la asta poți avea parte de unele beneficii, scutiri de pedepse, favoruri ca unul dintre elevii cei mai buni. Există și plusuri și minusuri la ceea că tânărul trece de la statutul de elev la cel de student. Spre exemplu, când ești student nu mai ai un diriginte care să aibă grijă de tine și ești pus în situația să te descurci singur, astfel devii mai responsabil de faptul dacă învață sau nu.
– Ce se întămplă cu tânărul care merge la universitate din cauză că ,,așa a spus mama” ?
– Acest fenomen este des întâlnit la noi în țară. În ultimii ani poate mai puțin, dar oricum se întâlnesc des situații în care părintele spune că ,,vreau ca copilul meu să fie medic”, iar copilul are cu totul alte așteptări de la viață. Se întâlnesc foarte multe cazuri când copiii se duc și absolvesc facultatea care au vrut-o părinții și apoi vin și le pună diploma pe masă, iar după asta merg să facă facultatea pe care ei o doresc. Atunci când tânărului de mic copil i s-a spus că trebuie să devină medic, jurist sau polițist, acesta poate reacționa în 2 moduri, ori se conformează și învață într-o stare stresantă, ori ignoră și ajunge la certuri cu părinții, ceea ce tot poate duce la stres. Cu atât mai rău este situația când copilul pleacă la universitate, devine student și nu i se reușește profesia aleasă de părinți. Mă bucur că în ultima vreme sunt tot mai puțini părinți care le spun copiilor ce profesie să urmeze.
– Care sunt greșelele pe care le fac tinerii în timpul studiilor ?
– În liceu de obicei învață un grup mai mic de persoane, în jur la o mie, pe care tu îi vezi în fiecare zi. La universitate deja merge vorba de căteva mii de persoane, pe unele poți să le mai vezi căte o dată, pe altele poți să nu le vezi deloc, este un flux foarte mare de oameni. Studenția îți formează abilități de comunicare, în cazul în care ești o persoană mai deschisă, în cazul în care ești o persoană mai închisă asta ar putea să te dezechilibreze, pentru că dacă tânărul nu are abilități de comunicare, fluxul acesta mare de oameni îl face și mai tare să se inhibe în el, ducând la stări mai grave. Tinerii de obicei nu depun efortul de a depăși această etapă și se retrag în ei, lucru ce le afectează starea psihologică.
– Cum pot tinerii să depășească aceste probleme apărute ?
– Problemele apărute în timpul studențimii sunt multe, aici vorbim despre ruptura de la familia mare, dacă vorbim de liceu, tot aici vorbim de faptul că trebuie să ne facem noi cunoștințe, mai este vorba de a avea un alt stil de viață, mai rapid, mai alert, diferit de cel de la liceu. Recomandarea mea ar fi de a crește, pentru că ori tu te schimbi și te conformezi la noua situație apărută, ori tu rămâi a fi elev și aștepți cumva ca soluțiile să vină dinafară. Una la mână este să înveți, pentru că acest lucru creează o relație sănătoasă cu profesorii, doi este de a comunica, și nu e neapărat să fii cu toți prieten.