Fără apartenența la un neam, la o istorie, devenim și mai săraci, și mai înfometați, și mai datori. De aici încep să deduc marile fapte de eroism patriotic care au dat valoare istoriei de la Ștefan cel Mare pînă în prezent.
Cum se manifestă patriotismul în prezent, dacă nu tot prin fapte demne care ar demosntra acest lucru. Astăzi, conform unor date statistice şi sondaje sociologice efectuate, fiecare al treilea dintre moldovenii apţi de muncă lucrează peste hotare, peste 90 la sută dintre care sunt clandestini. Cifra estimativă a celora ce muncesc în străinătate este de peste 600 de mii. Foarte mulți pleacă pentru ași cîștiga bucata de pîine și cu gîndul că se vor întoarc. Foarte mulți își realizează aceste gînduri, dar foarte puțini se mai întorc la patrie.
Totuși printer miile de oameni care pleacă, mai sunt și patrioți. Oameni care înțeleg că Europa ne-a deschis porțile nu ca să fugim din țară, ci ca să ne putem întoarce mai ușor acasă. Putem sa călătorim fără vize, să ne delectăm privirile cu cultura și modul de trai al europenilor , ca să ne întoarcem în țara noastră să ne facem aici, aceleași condiții ca și în Europa. Acum economia Moldovei depinde foarte mult de receptivitatea migranților care trimit bani în țară. Dintr-un alt unghi de vedere, fără sutele de mii cetățeni de ai noștri plecați prin lume, țara noastră rămîne fără forțe de muncă, decî îmbătrînește. Un tînăr din satul Sipca, raionul Șoldănești a mai mulți ani în Marea Britanie și a demonstrate că numai patrioții se întorc acasă. Ștefan Sandic a decis să-și resusciteze satul rămas pe jumatate pustiu, așa că a deschis mai multe afaceri. A cîștigat granturi peste granturi, a atras bani din programe europene, iar în proiectele sale și-a implicat rudele și prietenii pe care i-a convins să se întoarcă acasa din diferite colțuri ale lumii. De aici reiese că patriotismul nu este doar din faptale tale, care te-ar viza personal, ci din implicarea ta pentru valorificarea acestui cuvînt, în toată splendoare lui.
În țară a luat totul de la zero. Cu propriile forte, pe o foaie de hîrtie a scris un proiect de afacere. A atras bani din programul destinat migranților, Pare 1 plus 1, de la IFAD și dintr-un proiect destinat tinerilor (PNAET) și stup cu stup, cu mîinile sale, și-a făcut cea mai mare rețea apicolă din Moldova.
Iar șirul investițiilor europene atrase la Sipca a continuat. Bani din proiecte a adus chiar și la o stînă de la marginea satului, iar pe un deal a pregătit deja hangarul pentru un motodeltaplan, finanțat în mare parte de japonezi. Tînărul a remarcat că nu se oprește aici și că va investi în mai multe proiecte pentru patria sa. De aici reiese că cel care-și iubește neamul și țara niciodată nu va fi speriat de condițiile existente, ci va contribui la valorificarea a ceea ce este, plus implimentarea ,,noului” în scop progresist.
Am să remarc că patriotismul nu se manifestă numai așa. El este de diferite tipuri.
Să fii patriot în Moldova mai înseamnă să-ți dai viața pentru țara ta în orice împrejurări. De patriotism, de aceasta au dat dovadă tinerii care au ieșit pe 7 aprilie 2009 în centru capitalei pentru a cere un viitor mai luminos. Reuniţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, au cerut repetarea alegerilor parlamentare, printre aceştia numărându-se mai mulţi oameni politici. După jumătate de oră, numărul protestatarilor se ridică la 8.000 de persoane. Pe la orele 13 era deja 30 de mii de tineri care își doreau cu toată inima o schimbare în spre mai bine. Păcat că foarte mulți din ei, din cei care au protestat pentru patria lor, au avut și de suferit. Deja sunt ani, de cînd în Piața Marii Adunări Naționale pe 7 aprilie, consecutiv, zeci de tineri , aprind o lumânare în memoria celor care și-au dat viața în urma evenimentelor violente din 2009. Cei prezenți își amintesc cu durere în suflet de acele zile când sute de tineri au fost reținuți și maltratați de polițiști. Deja se împlinesc 7 ani de la moartea lui Valeriu Boboc. Tânărul a fost una din victimele revoltei anticomuniste care a avut loc, pe 6 și 7 aprilie 2009, la Chișinău. Valeriu a decedat după ce a fost bătut cu cruzime de polițiști. Tânărul a fost decorat post-mortem cu cea mai înaltă distincție de stat din Moldova.
În vremuri ca ale noastre, firescul patriotismului este alternativa pe care o putem opune acestui avans ce pare de neoprit al imposturii, corupţiei şi minciunii. Patriotismul înseamnă, înainte de toate, a fi ataşat egalităţii în faţa legii, a rezista tentaţiei de a ceda resemnării sau disperării, în clipele în care totul pare pierdut. În esență fiecare țară are paleta sa de culori, care constă dintr-o combinație de evenimente istorice și acte de patriotism. . Și aici aș exemplifica cu prima independență din 1918 și România Mare. Un eveniment crucial din istoria noastră, care nu s-a produs pe loc gol. El a fost pregătit de personalităţi remarcabile ale neamului din generaţiile precedente, care au dat dovadă de patriotism de atunci pînă în prezent.
În concluzie, putem afirma, că sunt patrioți care se întorc acasă și investesc în țara lor pentru prosperare și un viitor mai bun. Și sunt patrioți care rămîn acasă, și luptă la modul proriu pentru patria lor pînă la moarte. În esență patriotismul se manifestă diferit la toți. Patriotismul poate fi tradus ca dispoziţia pentru a ucide sau de a se lăsa ucis pentru un motiv trivial. El ţine de inimă. Un om este patriot dacă inima lui bate cu adevărat pentru ţara sa. Iar a fi patriot nu e un merit, ci este o datorie.
Mihail Sadoveanu zicea ,, Patriotismul nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic”.
Stagiară: Cătălina Șura