O tînără din Republica Moldova a dezvoltat un sistem de codificare care îmbină diferite tipuri de structuri ADN.
Secretele de stat pot fi codate după model de la Cluj, grație unei invenții a unei doctorande a UTCN. La numai 27 de ani, Olga Tornea, din Republica Moldova, a dezvoltat, în laboratoarele UTCN de la Cluj-Napoca, un sistem imbatabil de codare a mesajelor, care mixează segmente de ADN, în funcție de „rețeta” emițătorului. Tînăra este absolventă a doctoratului Q-DOC de la UTCN, iar în prezent lucrează la Nisa, în Franța, scrie. Tornea a obținut medalia de aur și un brevet de invenție la un salon internațional de inventică pentru un sistem de criptare de tip OTP bazat pe secvențe aleatoare, imposibil de descifrat. Sistemul îmbină în codare diferite tipuri de structuri ADN. „E vorba de un generator de secvente aleatoare pure. Acestea sînt extrem de utile pentru aplicațiile criptografice, dar nu numai. Se generează chei lungi care au un caracter aleator, care nu poate fi reprodus. Un generator aleator pur este extrem de greu de realizat fizic. Aplicațiile sunt în primul rînd în criptografie. Este vorba de un algoritm de tip One Time Pad (OTP). O cheie de criptare e utilizată o singură dată și are cel puțin aceeași lungime cu a mesajului în clar”, a explicat, conducătorul de doctorat al Olgăi Tornea, profesorul ing. Monica Borda. Calea telefonica între bază și utilizator este criptată cu ajutorul unei chei pseudo-aleatoare prin amestecarea diferitelor structuri. Aceste chei sînt mult mai ușor de generat și totodată mult mai ușor de spart, arată specialiștii. Invenția de la UTCN criptează mixarea segmentelor ADN după propria rețetă a emițătorului și poate face codurile imposibil de spart, cu ajutorul alfabetului cuaternar din ADN. Informația poate fi transmisă la distanță sau poate să fie memorată pe un suport magnetic sau DVD și criptată, cu alte chei și alt protocol. Specialiștii susțin că invenția poate fi regăsită oriunde: de la telefoane mobile, la securitate bancară, dar poate fi aplicată cu succes și în metodele militare de criptare. Pentru invenția sa, Olga Tornea a fost medaliată cu aur și diploma de excelentă la Salonul de Inventica Pro Invent 2013. Olga Tornea a lucrat din facultate pe această direcție. A absolvit Facultatea de Electronică, Comunicații și Tehnologia Informației secția Telecomunicații Engleză, a urmat Masteratul francofon doi ani, Prelucrarea Semnalului și a Imaginilor (TSI) de la UTCN și Universitatea Nice Sofia Antipolis. A fost doctorand 3 ani în proiectul Q-DOC și a lucrat pe un generator, care poate dezvolta secvențe aleatoare pornind de la secventele ADN, din bazele de date genetice din lume. Invenția s-a realizat pe un teren deja arat, în care preocuparea pentru prelucrarea semnalului genomic a existat de cel puțin 10 ani.
Silvia Cilibic, UPSC „I. Creangă”