Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului

    Holocaust
    https://romanialibera.ro/aldine/27-ianuarie-ziua-internationala-de-comemorare-a-victimelor-holocaustului-707183

    Începând cu anul 2005, pe 27 ianuarie este marcată Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului  – dată ce coincide cu eliberarea, în 1945, a ultimilor deținuți din lagărul de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

    Holocaustul  – uciderea în masă, sistematică a evreilor și a altor „indiziderabili rasial” în scopul exterminării reprezintă un atentat la adresa umanității, o avertizare a istoriei și o lecție de viață care ne învață că uitarea, tăcerea și indiferența sunt unele dintre cele mai mari păcate, după cum avea să afirme Elie Wiesel, supraviețuitor al Holocaustului.

    Holocaust 1

    Misiunea fundamentală a fiecărui om este cunoașterea trecutului „așa cum a fost”. În acest sens, Biblioteca Națională „Ion Creangă” a organizat un șir de întâlniri virtuale cu elevii claselor a IX-XII de la liceele din capitală, în cadrul cărora participanților li s-a comunicat despre semnificația Holocaustului, consecințele acestuia, dar și despre responsabilitatea și datoria pe care o are fiecare, ca asemenea crime odioase să nu mai păteze nicicând  istoria omenirii.  

    Elevii au aflat despre faptul că pe 25 iulie 1941, în partea de jos a orașului Chișinău a fost organizat un ghetou în care au fost închiși aproape 12 mii de evrei. Aceștia au fost supuși unor condiții inumane de existență, fiind impuși să îndure înghesuiala, foamea, condițiile precare de igienă și umilința din partea autorităților naziste. „Aveam impresia că mă aflam într-o capcană de șoareci în ghetoul din Chișinău”, descrie situația Samuel Aroni, unicul supraviețuitor al ghetoului care și-a publicat amintirile.

    Holocaust 2

    Colaboratorii bibliotecii – Lolita Caneev, Eugenia Mocrinschi, Cristina Savin și Sofia Topal, coordonatorii întâlnirilor virtuale cu elevii, au utilizat în expunerile lor materiale inedite realizate în cadrul proiectului internațional „Cartografierea ghetourilor: Grodno, Cernăuți, Chișinău”, care a presupus cercetararea ghetourilor din cele trei orașe mențonate mai sus și efectuarea unei radiografii a modului de viață și a amintiror celor care au trecut prin calvarul ghetourilor. Utilă în acest sens a fost și prezentarea platformei https://ghettos.digital/home pe care elevii și alte persoane interesate de soarta evreilor din ghetou o pot consulta pentru a-și extinde cunoștințele despre ghetourile din Chișinău, Grodo și Cernăuți.

    „Mulțumim pentru lecția de avertizare și sensibilizare pe care ne-ați prezentat-o astăzi, pentru faptul că ați încercat să faceți o incursiune în ororile holocaustului, care nu ar trebui să lase indiferenți pe niciunul dintre noi și sper mult ca fiecare să conștiențeze acest moment și să nu uităm niciodată că trebuie să cunoaștem istoria pentru a nu-i oferi vreo ocazie ca ea să se repete.”, a menționat Maria Butuc, profesoară de limba și literatura română la Liceul Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi”.

    Holocaust 3

    Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” organizează în fiecare an evenimente menite să contribuie la facilitarea cunoașterii de către tineri a acestui fenomen tragic, pe care nu putem, și nici nu avem dreptul să-l uităm, căci riscăm să ne transformăm în complici ai acestuia.

    Cristina SAVIN