În vacanță, obişnuim să căutăm cele mai exotice locuri, cele mai spectaculoase zone turistice și deseori uităm de ceea ce se află chiar sub nasul nostru. Deci să vedem ce pierdem din vedere, top 10 cele mai solicitate destinaţii turistice din Moldova.
Nu doar țările străine se pot mîndri de destinații turistice de excepție, dar și noi, cei de-acasă, putem să zicem ferm că sîntem bogaţi în peisaje rurale şi că, dacă ”cei de sus” ar avea curajul și inspiraţia de a investeasti pentru a le face mai atractive, am putea ajunge una din ţările preferate, în vacanţele europenilor. Pornind de la cel mai mare beci din lume şi continuînd cu misterul pe care îl ascund mănăstirile noastre, locurile turistice din Moldova sînt o inestimabilă comoară care aşteaptă să fie descoperită.
Iată lista celor mai populare atracții turistice autohtone:
1. Cetatea Soroca
Cetatea Soroca se găseşte în mijlocul oraşului Soroca, la circa 160 km spre nord de Chişinău. În perioada medievală cetatea Soroca făcea parte dintr-un vast sistem defensiv al Moldovei. Ea a fost construită la trecătoarea peste Nistru pe locul unor fortificaţii mai vechi. La 1499, din porunca lui Ştefan cel Mare, este înălţată o cetate pătrată din lemn. Între anii 1543-1546, în timpul domniei lui Petru Rareş, cetatea este rezidită din temelie de piatră, aşa cum o vedem şi astăzi. Fortăreaţa este unicul monument medieval din Moldova, care s-a păstrat aşa cum l-au conceput meşterii, iar în bastionul de la intrare există o biserică mică militară.
+Tot aici mai puteţi vizita monumentul „Lumînarea Recunoştinţei” (ridicat pe stîncă, deasupra Nistrului, este una dintre cele mai importante zidiri în istoria modernă a Moldovei) şi mănăstirea Cosăuţi.
Distanţa de la Chişinău: 160 km
2. Complexul muzeal „Orheiul Vechi”
Complexul muzeal Orheiul Vechi, situat într-un defileu stîncos, adînc de peste 200 m, al rîului Răut reprezintă una dintre cele mai vestite zone cu vestigii ale stabilirii diferitor civilizaţii în perimetrul dintre Nistru şi Prut. Este unul din cele două locuri din lume, unde s-au păstrat ruinele oraşului din perioada Hoardei de Aur. În cavernele de piatră se atestă prezenţa primelor aşezăminte umane vechi de peste cîteva sute de mii de ani. Pe dealul stîncos, în secolele V-III î.e.n., a existat o puternică fortificaţie a geto-dacilor. Suprafaţa complexului arheologic este extraordinar de mică pentru numărul mare al monumentelor naturale şi de arhitectură descinse direct din istorie şi legendă.
+ Aici, turiştii mai pot vizita muzeul “Curtea ţărănească” (sec. XIX), rezervaţia peisagistică “Trebujeni” ş. a.
Distanţa de la Chişinău: 55 km
3. Vinăria „Mileştii Mici”
Crama de la Mileştii Mici a intrat în 2007 în Cartea Recordurilor, după ce a fost validată ca fiind cea mai lungă din lume şi cu cea mai mare capacitate de depozitare. La ora actuală, reprezintă un oraş vinicol subteran cu o lungime totală a galeriilor de peste 200 kilometri, cu străzi ce poartă numele vinurilor renumite şi de-a lungul cărora sînt amplasate budane de stejar şi cisterne cu o capacitate totală de 65 de milioane de litri, cu cascade subterane, săli de degustare şi cişmele. Un loc deosebit în cadrul Combinatului de Vinuri de Calitate îl are Colecţia de aur „Mileştii Mici”, unde se păstrează circa 2 milioane de butelii de vinuri alese.
+ Mai puteţi vizita “Moşia lui Maniuc Bei” şi depozitele de vin “Mileştii Mici”.
Distanţa de la Chişinău: 20 km
4. Mănăstirea Căpriana
Într-o zonă pitorească de codru, în centrul Moldovei, se găseşte una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova – Căpriana (întemeiată în 1429). Ea a fost ctitorită de diferiţi domnitori, printre care şi Ştefan cel Mare, şi timp îndelungat a servit drept reşedinţă a mitropolitului Moldovei. Fiind închisă şi devastată în anii postbelici, ea se redeschide printre primele în 1989, devenind foarte curînd un simbol al renaşterii naţionale. La Căpriana a existat şi cea mai mare bibliotecă mănăstirească din Moldova, cu preţioase daruri domneşti.
+Tot aici mai puteţi vizita bisericile “Adormirea Maicii Domnului” (1545), “Sfîntul Nicolae” (1840), “Sfîntul Gheorghe” (1903); rezervaţia peisagistică “Căpriana-Scoreni”; stejarul lui Ştefan cel Mare; cea mai veche rezervaţie din Moldova – “Codri”; mănăstirea Răciula; fabrica de vin “Cojuşna”.
Distanţa de la Chişinău: 40 km
5. Vinăria Cricova
Cele mai mari beciuri din lume se găsesc în Moldova, la doar cîţiva kilometri spre nord de Chişinău, în localitatea Cricova. Aici se întinde în subteran un adevărat oraş al vinificatorilor, cu străzi, săli de degustare, depozite etc.
Lungimea totală a galeriilor de la Cricova depăşeşte 60 km în subteran. În liniştea subsolurilor de aici, 30 milioane de litri de vin îşi capătă calităţile sale preţioase şi incomparabile. Pe străzile subterane “Cabernet”, “Feteasca”, “Pinot” se pot deplasa autobuze cu turişti, însoţiţi de ghizi experimentaţi. Vinoteca Cricova dispune de cea mai bogată colecţie pe întreg spaţiul ex-sovietic. În Cricova sînt produse vinuri spumante, respectîndu-se cu stricteţe tehnologia clasică franceză. Astfel, Cricova a devenit o veritabilă carte de vizită a Moldovei.
Distanţa de la Chişinău: 15 km
6. Mănăstirea Saharna
La Estul Republicii, pe malul drept al rîului Nistru, este situată mănăstirea “Sfînta Treime” de la Saharna, considerată, pe bună dreptate, printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova. Aici se găsesc unicele în republică moaşte ale Sf. Cuvios Macarie, iar pe una din stînci – amprenta lăsată, potrivit unei legende, de Maica Domnului.
Rezervaţia naturală Saharna se află pe înălţimea nistreană într-o zonă de atracţie turistică foarte populară. De sus, de pe stînciile din satul Saharna, se întind nişte peisaje de excepţie: defileul stîncos şi împădurit al rîuleţului Saharna (16 km lungime) ce saltă peste 30 de praguri şi cascade.
Tot aici se găseşte o staţiune arheologică importantă, cu vestigii din epoca fierului (sec. X-VIII î.e.n.) şi o cetate de promotoriu geto-dacică (sec. IV-III î.e.n.), una din cele mai conservate de pe teritoriul Republicii Moldova. Deşi mănăstirea era înfloritoare în anii 50, ea a fost închisă de autorităţile sovietice în anul 1964. În incinta mănăstirii a fost organizat un spital de psihiatrie, devastîndu-i-se avutul. Mănăstirea a fost redeschisă în 1991. Tot atunci au fost reparate clădirile bisericilor.
Distanţa de la Chişinău: 110 km
7. Vinăria Purcari
La sudul Moldovei, într-o zonă liniştită, pe o muchie de deal, se înalţă o cetate renovată. Anume aici se produc minunatele vinuri de Purcari, apreciate cu premii şi medalii la cele mai importante festivaluri internaţionale în ultimii 150 de ani. Ar fi păcat să vizitezi ţara noastră şi să nu guşti din vinul de Purcari pe care, cică, însăşi Regina Marii Britanii îl servea în fiecare zi la masă, încă din 1974.
Vinăria se mândreşte cu galerii subterane care adăpostesc o colecţie remarcabilă de vinuri cu brandul Purcari, printre care se numără exemplare care datează încă din anul 1948. Vinurile din Purcari concurează cu cele mai renumite vinuri din Burgundia şi Bordeaux. “Negru de Purcari” a înfrumuseţat masa împăratului rus Nicolai II, iar în beciurile de vin ale reginei britanice Victoria, care era cunoscută datorită gusturilor sale exigente, întotdeauna s-a păstrat vinul din Purcari. Aceste vinuri au obţinut mai mult de 30 de medalii la diferite concursuri.
Distanţa de la Chişinău: 120 km
8. Mănăstirea Hîncu
Mănăstirea Hîncu este una dintre cele mai bine amenajate şi vizitate mănăstiri din Moldova. Lăcaşul a fost înfiinţat în anul 1678 şi a fost iniţial un schit pentru femei. Pe parcursul sec. XVIII, schitul a fost ruinat şi distrus de tătari şi, în cele din urmă, complet pustiit. Însă, în sec. XIX, la insistenţa familiei Hîncu, schitul a fost restaurat şi transformat în mănăstire, unde s-au stabilit cu traiul călugări. În acelaşi timp au fost construite ambele biserici monastice din piatră – biserica Adormirii Maicii Domnului, biserica Sfintei Paraschiva şi încăperi auxiliare. Pe timpurile sovietice, pe teritoriul mănăstirii activa sanatoriul Ministerului Sănătăţii. În 1990, la cererea localnicilor din satele vecine, mănăstirea Hîncu este redeschisă, devenind în scurt timp una dintre cele mai bine amenajate şi vizitate de turişti. În preajma mănăstirii se găsesc mai multe izvoare bogate în apă, unul dintre ele avînd o mineralizare sporită.
Distanţa de la Chişinău: 55 km
9. Rezervaţia naturală Ţîpova
Mănăstirea rupestră Ţîpova este considerată una dintre cele mai mari mănăstiri din Europa. Comunitatea monahală de aici a existat cu mult înaintea formării statului feudal Moldova. Se crede că unele chilii au fost săpate în stîncile abrupte ale Nistrului prin sec. X-XII (potrivit altor date sec. XVI-XVIII).
Mănăstirea este zidită pe vîrful unor stînci abrupte, deschizînd o privelişte fermecătoare a luncii fluviului Nistru. Fiind situată la 100 de metri deasupra nivelului apei, ea include trei niveluri, numărînd mai multe încăperi, inclusiv două biserici.
Se spune că în această mănăstire domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare s-a cununat cu soţia sa Maria Voichiţa. O legendă mai veche ne spune că în aceste locuri, lîngă cetatea geto-dacă, şi-a petrecut ultimii ani din viaţă poetul Orfeu din mitologia greacă, care a fost înmormîntat sub o lespede de piatră la poalele cetăţii. Legenda spune că mormîntul lui s-ar afla într-o nişă de la poalele cascadei, putînd fi recunoscut după o lespede cu şapte găuri. Cercetătorii afirmă că un astfel de mormînt a fost descoperit în apropiere de Ţîpova.
Distanţa de la Chişinău: 100 km
10. Mănăstirea Japca
Mănăstirea Japca este bine cunoscută vizitatorilor prin mănăstirea de maici de aici, care a fost singura functională în perioada sovietică. Are o poziţie rar întîlnită de alte mănăstiri, caracterizîndu-se printr-o compoziţie deosebită a orizontului. Lăcaşul este ridicat pe un mal stâncos, care pare inaccesibil pentru construcţia bisericii şi chiliilor. Peretele din exteriorul mănăstirii rupestre, tencuit şi văruit, creează impresia unei case de lut ce stă pe o pantă şi nu a unei biserici. Deşi mănăstirea a fost înfiinţată la începutul sec. XII, în urma invaziei tătarilor, aceasta a fost pustie pe parcursul a cîţiva zeci de ani. Doar în anul 1770, în mănăstire au venit din nou călugării, care încercau să scape de urmărirea tătarilor. Peste un timp oarecare schitului, în care era deja puţin spaţiu pentru călugării veniţi, i-a fost oferit un lot de pămînt pe care a fost construită prima biserică din lemn, cu eforturile unui nou stareţ. Datorită aceluiaşi stareţ, schitul a început să se dezvolte rapid şi în anul 1818 s-a transformat în mănăstire.
+ În împrejurimile mănăstirii mai pot fi vizitate rezervaţiile naturale Raşcov şi Valea Adîncă, izvorul cu apă minerală, fortificaţii antice şi aşezări paleontologice în Socola şi Raşcov.
Distanţa de la Chişinău: 160 km
Sursa: vipmagazin.md
