Un comportament ostil, de excludere și de luare în derâdere, de umilire, așa poate fi definit fenomenul bullying-ului. Acesta este mult mai întâlnit decât ne-am putea imagina.
Bullyngul este prezent oriunde și oricând, dar în cele mai multe cazuri școala este locul în care acest fenomen își face simțită prezența. Acest subiect nu reprezintă o noutate pentru cineva dintre noi, de vreme ce nu o dată am asistat la un act de bullyng între elevi sau manifestat de către un profesor față de elev. Dar de ce să nu întoarcem lumea la 360 ° și să analizăm o altă situație: elevul manifestă bullyng față de cadrele didactice? Astfel de cazuri sunt frecvente, iar din cauza legislației permisive, în fața agresorilor, mulți profesori rămân fără apărare.
În ultimii ani, nu salariile mizere sau condițiile din școli au lovit în profesori, ci faptul că aproape zilnic aceștia sunt umiliți, sfidați, certați, iar uneori chiar și loviți. Anual, mii de profesori ajung victime ale agresivității elevilor, dar din păcate, în cele mai multe dintre cazuri autoritățile nu acționează, iar astfel de probleme ajung să fie date uitării.
Am încercat să analizăm o situație similară de bullyng din trei perspective diferite: profesor, elev și psiholog, discutând cu fiecare separat. Așadar, vă propunem următoarele opinii:
Un profesor afectat de bullyng se simte amenințat și fără apărare, deoarece nu are dreptul să acționeze împotriva elevului. În caz contrar, acesta este sancționat, iar în joc nu este pus doar locul de muncă cu un venit mizer, ci Vocația. ,,A fi profesor’’ nu înseamnă doar o simplă meserie, ci o Artă, iar lovind într-un profesor, lovești în temelia unei case. Ceea ce definește un profesor, nu se rezumă doar la inteligență, efort și dedicație, dar și la o mare Răbdare. Cu toții afirmăm că un profesor trebuie să aibă grijă de copii. Dar de profesor cine are grijă?
Un elev agresează un cadru didactic. De ce o face? Răspunsul acestuia este simplu: ,,nu manifest interes față de obiectul pe care mi-l predă’’ sau ,,vreau să mă dau mare și tare printre colegii mei de clasă’’. Însă, pentru a te evidenția este oare necesar să jignești un om? Profesorul este la fel un om, care gândește, acționează, simte, iar TU te poți pune în valoare și prin alte metode, care exclud bullyng-ul.
În ziua de azi, majoritatea elevilor, influențați de istoriile oamenilor de succes, sunt cointeresați să câștige bani și apare convingerea că școala reprezintă locul în care îți pierzi timpul. De aici apare și dezinteresul față de școală, iar grupul țintă a agresivității lor va fi cadrul didactic.
În urma unei discuții și cu un psiholog, am aflat că: bullyng-ul afectează foarte mult și creează răni ce nu pot fi vindecate în timp. Acesta afirmă că elevul își cunoaște foarte bine drepturile și abuzează de ele, dar uită de obligațiunile pe care le impune codul școlar. Fiind familiarizat cu acestea, din lipsă de dorință, elevul nu se conformează cu ele, în consecință încălcând regulile școlare. În așa mod, apare bullyngul față de profesori. Dar care sunt motivele apariției? Lipsa motivației, lipsa culturii… Școala nu trebuie să fie locul în care se naște frica, școala trebuie să fie locul în care se naște motivația și succesul.
Actualmente, multe țări din lume sunt interesate în elaborarea unor politici educaționale de prevenire și combatere a bullying-ului, deoarece acesta are consecințe grave atât pentru victime, cât și pentru agresori, inclusiv, martori. Adolescenții, implicați în situațiile de bullying, în calitate de agresori, victime sau martori, sunt mai predispuși la absenteism, abandon școlar, au performanțe mai scăzute la disciplinele școlare, citează www.unicef.org, în studiul Bullying-ul în rândul adolescenților din Republica Moldova.
Ana Mărgineanu
