Două dintre cele mai mari economii ale zonei euro – Spania şi Franţa – au arătat semne de redresare solidă în trimestrul doi din 2017, sprijinind previziunile Băncii Centrale Europene (BCE) privind evoluţia solidă a regiunii.
Franţa se bucură de cea mai lungă perioadă de creştere economică din 2011, PIB-ul înregistrând un avans de 0,5% în perioada aprilie-iunie 2017, datorită exporturilor şi investiţiilor. Încrederea oamenilor de afaceri în a doua economie a zonei euro a crescut semnificativ după ce în luna mai Emmanuel Macron a câştigat alegerile prezidenţiale din Franţa cu promisiunea de a stimula creşterea economică prin înlăturarea barierelor care stau în calea companiilor, iar ulterior Guvernul său a promis că va privatiza activele non-strategice aflate în posesia statului şi că va relaxa reglementările pe piaţa muncii.
În Spania, a patra economie a zonei euro, s-a înregistrat un avans al PIB-ului de 0,9% în trimestrul doi din 2017, cel mai rapid ritm de creştere din 2005.
De asemenea, economia Austriei a raportat tot o expansiune de 0,9% în perioada aprilie-iunie 2017, cea mai bună performanţă din ultimii şase ani. Şi încrederea companiilor germane în economie a înregistrat o creştere record în iulie, ceea ce sugerează că directorii companiilor din cea mai mare economie europeană nu sunt îngrijoraţi de ameninţarea creşterii protecţionismului.
Marţi, Institutul de cercetare economică Ifo a anunţat că încrederea companiilor germane în economie a urcat în iulie până la valoarea record de 116 puncte, de la o valoare revizuită de 115,2 puncte luna precedentă. Este cel mai ridicat nivel începând din 1991. Cifra anunţată de Ifo depăşeşte estimările analiştilor, care mizau pe o valoare de 114,9 puncte.
Luni, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îmbunătăţit estimarea privind creşterea economiei Germaniei, care ar urma să ajungă la 1,8% anul acesta şi la 1,6% anul viitor, datorită „cererii interne solide şi a întăririi comerţului mondial”.
Totodată, FMI a revizuit în creştere estimarea privind expansiunea zonei euro, care ar urma să ajungă la 1,9% anul acesta şi la 1,7% anul viitor, cu 0,2 puncte procentuale mai mult şi, respectiv, 0,1 puncte procentuale mai mult decât estima FMI în aprilie, ca urmare a „ritmului solid de creştere al cererii interne”.
În pofida îmbunătăţirii estimărilor, FMI avertizează că zona euro se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi, în special în sectorul bancar. În acest sens, Instituţia financiară globală a cerut urgentarea procedurilor pentru scoaterea creditelor neperformante din bilanţurile băncilor. De asemenea, FMI a recomandat stabilirea unor ţinte ambiţioase de reducere a creditelor neperformante şi o abordare fermă cu privire la închiderea băncilor cu probleme. Tot pentru a consolida sectorul bancar din zona euro şi stabilitatea sa financiară, FMI a recomandat înfiinţarea unei scheme comune de garantare a depozitelor la nivelul UE şi înfiinţarea unei capacităţi fiscale la nivelul blocului, care ar ajuta la contracararea viitoarelor şocuri.
BCE ar trebui să menţină o politică monetară relaxantă pentru o perioadă îndelungată, deoarece inflaţia va rămâne sub ţintă, a apreciat Fondul Monetar Internaţional.
„Redresarea se extinde în sectoarele şi în ţările din zona euro, ne aşteptăm ca tendinţa să continue. Tabloul s-a schimbat semnificativ faţă de acum un an, şi asta este o veste bună pentru BCE. Cu toate acestea, nu credem că politica monetară a BCE se va schimba în mod substanţial”, a subliniat economistul Florian Hense, de la Berenberg Bank în Londra.
Economia zonei euro a urcat cu 0,6% în primele trei luni din 2017, comparativ cu un avans de 0,5% previzionat luna trecută de Eurostat, fiind cel mai rapid ritm de creştere din ultimii doi ani.
