Planeta noastră este plină de anomalii geografice şi geologice, o parte din care sunt rezultatul activităţii umane. Aşa de multe, înctât, cel mai probabil multe din ele vor rămânea fără o explicaţie şi natura îşi va păstra cu devotament secretele sale.
1. Denumire prea lungă pentru a fi memorizată
A doua cea mai lungă denumire geografică acceptată din lume este “Taumatawhakatangihangak oauauotamateaturipukaka pikimaungahoronukupokaiwhe nua kitanatahu” (85 de litere) – acesta este un deal din Noua Zelandă – o expresie în maori, ce se traduce ca “locul unde Tamatea, omul cu genunchi mari, care a alunecat, urca şi înghiţea munţi, cunoscut ca mâncător de sol, ce a jucat la fluier pentru iubita sa”.
Până nu demult, ea a fost cea mai lungă denumire (deşi, Cartea Recordurilor Guinness o mai consideră cea mai lungă); cel mai probabil ea va fi depăşită de ” Krung thep maha nakorn amorn ratana kosinmahintar ayutthay amaha dilok phop noppa ratrajathani burirom udom rajaniwesmahasat harn amorn phimarn avatarn sathit sakkattiya visanukamprasit” (163) din Tailanda.
2. Scandinavii nu se complică cu denumirile
Sunt șapte sate diferite în Danemarca, Suedia şi Norvegia cu denumirea Å“, ce se traduce ca “râu” în limbile scandinave.
Socotită de unii cea mai scurtă denumire de localitate, deşi, în lume mai sunt câteva compuse doar dintr-o literă.
3. Temperaturi extreme
Cea mai ridicată temperatură de pe Pământ a fost înregistrată în El Aziza din Libia, 56.7 grade Celsius, iar cea mai joasă a fost de -89.2 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţiunea sovietică Vostok de pe platoul Antarctic, la 21 iulie, 1983.
Cea mai ridicată temperatură medie anuală pe Pământ se înregistrează în Dallol, Ethiopia, care este egală cu 34,4 grade Celsius.