În pofida faptului că a fi un student este în ziua de azi indiciu de a urma moda și a fi în rînd cu lumea (ci nu o simplă dorinţă de a acumula cunoştinţe), absolvirea universităţii nu garantează obținerea locului de muncă bine plătit.
Așadar, în Republica Moldova, în medie, la o mie de locuitori le revin 27 de studenţi din instituţiile de învăţământ superior faţă de 28,8 studenţi în anul de studii precedent. Problema constă atît în sistemul neperformant de instruire, cît şi în lipsa de dorinţă, de motivare a studenţilor de a ajunge specialişti calificaţi în domeniul care studiază.
Studenţi în învăţământul superior pe forme de învăţământ şi forme de proprietate
La nivel mondial, cel mai mare număr de studenţi are China (anume 29.3 milioane). Pe locul doi se află SUA (20,4 milioane). După numărul de studenţi raportat la populaţie, cei mai mulţi studenţi are Cuba (86 la 1000 de locuitori), Venezuela (74/1000) și Rusia (67/1000). Moldova are 27 de studenţi la o mie de locuitori. Potrivit estimărilor, până în 2030, numărul studenţilor existenţi la nivel global va creşte de patru ori faţă de anul 2000 (de la 99 milioane la 400 milioane). Numărul studenţilor care optează pentru o universitate din străinătate se măreşte cu 7% în fiecare an (cele mai spectaculoase creşteri se înregistrează în China, India şi Coreea de Sud). În prezent, Europa atrage aproximativ 45% din toţi studenţii de pe glob, iar SUA şi Canada – 21%. Chiar dacă avem un nivel relativ scăzut al studenţilor (27/1000), aceştia se angajează cu dificultate după absolvirea universităţii. Studenții considera cauza principală fiind lipsa experienţei, angajatorii – calificare și pregătire foarte slabă. Există un anumit „Top” al profesiilor solicitate în Republica Moldova. Cele mai prestigioase profesii sînt cele de medic, antreprenor şi pedagog. În listă se mai găsesc meseria de jurist, inginer şi economist. Acestea sunt rezultatele cercetării despre factorii care influenţează asupra divizării din societate, realizată de Asociaţia Sociologilor şi a Demografilor. Se păstrează o cerere constantă faţă de programatori care sunt atraşi în diverse companii chiar în timpul ce îşi fac studiile. Studenţii de la Limbi străine sunt „absorbiţi” de centrele de apel care propun un post de muncă practic pentru limba studiată la universitate. De asemenea, există companii care solicită muncă mai puţin calificată şi cărora le este tot mai dificil să găsească muncitori. Astfel de companii sînt „Draxlmaier”, „Lear Corporation” și „Strabag”. Chiar dacă oferă salarii motivante acestea au dificultăţi în atragerea noilor muncitori din cauza lipsei motivației demne pentru studenți. Există și problema priorității lucrului peste hotare, unde salariile sunt net superioare. Sistemul nostru de învăţământ universitar permite practic la orice student să absolvească, chiar dacă nu este competent în domeniul pe care îl studiază şi are note foarte joase, pe când în universităţile de prestigiu din lume doar o parte din studenţi absolvesc facultate şi acest fapt este privit ca un lucru normal iar cei care absolvesc sunt specialişti în adevăratul sens al cuvântului. Astfel, este necesar să alegem corect specialitățile, luînd în considerație nu doar „originalitatea și specificul” acestora, ci și actualitatea pe piața muncii atît în Republica Moldova, cît și în străinătate.
Sanda Panteleimonov, UTM
