3 legende de Mărțișor

0
119

Mărțișorul este simbolul primăverii. În tradiția geto-dacică, Anul Nou începea în luna martie, iar calendarul lor număra doar două anotimpuri: vara și iarna. Anul Nou continuă să se sărbătorească pe 1 martie până în sec. al XVIII-lea. Conform datinilor, pentru a-și ura unul altuia noroc, geto-dacii înmânau pietricele mici roșii și albe, pe care le purtau la gât (care au aproape 8000 de ani). În alte locuri, mărțișoarele erau monede (de metal diferit, în conformitate cu rangul celui ce-o poartă), atârnate de două fire de lână. Obiectele date, după credința antică, reprezentau fetișe sau amulete aducătoare de bucurie și prosperitate în anul nou.

Legenda babei Dochia

Conform unei legende, baba Dochia avea o fiică și se purta urât cu ea. Într-o zi, i-a poruncit să plece la râu să-și spele haina tuciurie până ce va deveni albă-albă. Dar cu cât fata își spăla haina în apele râului, cu atât devenea mai neagră. Dar spre fericirea ei, vine un voinic, pe nume Mărțișor, care i-a oferit domniței o floare de culoare albă și roșie, o floare cu puteri magice și atunci minunea a avut loc. Furioasă, baba Dochia a părăsit ținuturile, scuturându-și pe drumuri cojoacele.

Soarele este salvat

Într-o zi, demult, Soarele a coborât pe pământ și și-a luat chip de fată. Dar, potrivit obiceiului, zmeul răpește fetele frumoase și le închide în palatul său. Așa s-a întâmplat și de data asta. Fără soare, lumea a încetat să se bucure, totul a devenit sumbru. Atunci un Voinic a decis să-și conjure puterile în fața zmeului și l-a chemat la luptă dreaptă, pe care a câștigat-o, eliberând fata frumoasă din palat. Atunci a venit primăvara. Sângele Voinicului și ghioceii răsăriți reprezintă culorile albă și roșie pe care le agățăm la piept în semn de recunoștință și amintire a curajului.

Primăvara versus Iarna

Este un mit cunoscut și reflectă lupta Primăverii și a Iernii. Ghiocelul este cauza confruntării. Odată ce Primăvara l-a văzut, l-a contemplat și a vrut să-l ajute să scape de sub greutatea zăpezii. Iarna însă s-a înfuriat și l-a înghețat pe loc. Primăvara, cu căldura mâinilor ei, l-a acoperit pe ghiocel, reușind să-l dezghețe, însă îi picură câteva picături de sânge pe petalele lui, de vreme ce și-a înțepat degetul în mărăcini.

Lasă un comentariu