Indiferent de spațiu și timp, feminismul are un singur scop, cel de a promova egalitatea de gen. Atât activistele, cât și activiștii, urmăresc prin această mișcare, emanciparea femeii și respectarea drepturilor ei.
„Societatea în care trăim are anumite așteptări referitor la felul de a arăta și de a fi a unei femei. Însă, a fi femeie nu se rezumă la acestea” – astfel este descrisă una dintre postările de pe contul de instagram, feminism.md. Milena Rusu, fondatoarea și administratoarea acestuia, spune că: ”feminismul în Moldova este mai mult decât necesar, deoarece moldovencele se confruntă cu multe obstacole și stereotipuri de gen, astfel este indispensabilă o educație în privința aceasta, ca viitoarele mame și soții să învețe să se iubească mai mult, iar viitorii tați și soți, să respecte alegerile femeilor”.
Chiar și în secolul XXI stereotipurile de gen continuă să persiste în societate. Majoritatea tind să creadă că femeile există doar pentru a da naștere copiilor, și că nu dețin abilități egale cu bărbații pentru a ocupa anumite funcții de conducere.
Lozovoi Ana-Maria, studentă la Universitatea Tehnică din Chișinău, povestește că frecvent i se spunea că nu ar trebui să poarte atât de des pantaloni, pentru că e fetiță, și trebuie să îmbrace fuste sau că n-ar trebui să aibă în garderobă haine de culori închise. „Dar am continuat să port ce îmi place și acum e mai puțină lume care îmi critică stilul”.
Stereotipizarea poate stârni admirație sau poate aduce critici dure. După cum ne povestește Milena Rusu, oamenii sunt diferiți, de aceea și felul de promovare a acestei ideologii este diferit. Unii o susțin în mod radical, alții mai puțin. Însă nu acest fapt este important. Ceea ce contează este scopul în sine. Lumea trebuie să înțeleagă că feminismul nu se bazează pe ură. El se vrea văzut ca o punte de legătură între femei și bărbați, și inevitabil pune accent pe respect.
Primul val de feminism a fost orientat în jurul femeilor albe din clasa de mijloc sau din cea superioară și a implicat votul. Al doilea val de feminism a încercat să continue combaterea inegalităților sociale și culturale. Prezentul este marcat de cel de-al treilea val care se referă inegalitățile financiare și o mai mare influență a genului feminin în politică și în mass-media.
Boenciuc Elvira
