Din toate timpurile, arta şi cultura au fost cele mai bune instrumente de promovare a unei țări. Anual, țara noastră este vizitată de mii de turişti străini, aceştia fiind atraşi nu doar de frumusețea meleagului, ci, mai nou, și de festivalurile locale și internaționale organizate în Republica Moldova.
Timp de 13 ani, Festivalul Internațional de Film Documentar „Cronograf” (FIFD) reuneşte la Chişinău pelicule de film din întreaga lume. Cineaști și cinefili de toate vârstele îşi dau întâlnire an de an la Cinematograful Odeon.
A fost o nebunie…Aşa defineşte Virgiliu Mărgineanu, părintele spiritual al Festivalului, începutul „Cronograf”. S-a gândit să facă Moldova cunoscută pe plan internațional. Dacă la capitolul producție nu stăm chiar atât de bine, tinerii cineaşti de pe atunci, Virgiliu Mărgineanu și Leontina Vatamanu, s-au gândit să atragă producție străină, regizori şi producători de film în Republica Moldova.
„Bineînțeles că a fost o nebunie. Nici nu ne dădeam seama unde putea ajunge”, îşi aminteşte Virgiliu Mărgineanu, ca să realizeze că astăzi, acel proiect în care se avântase visător în anul 2001, a devenit un festival de film documentar cu renume, unde „realitatea devine artă”.
Festivalul la care filmele vin singure
Un an, atât durează pregătirile pentru festival, iar pentru colectarea filmelor nu este nevoie să se dea șfară-n țară. Festivalul a ajuns să fie așteptat de mulți cineaști, iar filmele vin singure la Chişinău.
Povestea filmului care ajunge să fie proiectat pe ecranele de la „Cronograf” nu este una deloc simplă, iar traseul pe care-l parcurge o producție cinematografică, nu se măsoară doar în kilometri. După ce filmul este „plămădit” la el acasă, autorul lui, în luna octombrie, când începe colectarea producțiilor, îl expediază organizatorilor. Creațiile cineaştilor internaționali și locali sunt adunate la Chişinău timp de patru luni. În ediția din 2016 au fost înregistrate pentru a concura în cadrul Festivalului peste 600 de filme. După ce perioada de înregistrare ia sfârşit, fiecare film îşi aşteaptă rândul să fie vizionat și apreciat de către un juriu profesionist. Și doar cele mai reușite producții, grupate în câteva secțiuni, ajung în fața cinefililor la festivalul care se desfășoară în luna mai. Bunăoară, în 2016, din cele peste 600 de filme au fost selectate 49.
Urmează șapte zile pline cu proiecții ale filmelor selectate, cu ateliere de lucru, cu multă interacțiune care leagă prietenii și colaborări. La finele festivalului sunt premiate cele mai bune filme din cadrul secțiunilor.
Secțiunile Festivalului
Pentru buna organizare și desfășurare a evenimentului, filmele sunt împărțite pe secțiuni, numărul cărora, în timp, a crescut.
Inițial, Festivalul cuprindea doar două secțiuni: secțiunea internațională și secțiunea locală. La prima secțiune concurau filme din toată lumea, iar la a doua, cele din țara noastră, deoarece, precizează Virgiliu Mărgineanu, „nu ne puteam compara cu filmele făcute în afară, cu bugete impunătoare. La noi, deseori, filmele se fac cu un „te rog frumos” sau „dă-mi o cameră/o lumină”.
Pentru a asigura o obiectivitate maximă, filmele din fiecare secțiune sunt apreciate de un juriu mixt. Pentru Secțiunea Internațională, de exemplu, juriul este format din cinci profesioniști din cinci țări diferite. În plus, organizatorii se îngrijesc ca juriul să reprezinte întreaga paletă de profesioniști în ale cinematografiei: scenariști, regizori, producători, directori de imagine etc.
O altă secțiune este așa-numita „cadRo”, unde concurează filme realizate de români sau despre români, indiferent unde s-ar afla. În cadrul edițiilor anterioare au fost prezentate filme despre românii stabiliți pe toate meridianele globului, astfel că publicul privitor a avut revelația să descopere cum își duc viața concetățenii noștri prin ale colțuri ale lumii sau cum sunt văzuți de altă lume.
De câțiva ani „CRONOGRAF” dedică o secțiune aparte pentru tineri şi adolescenți. Secțiunea „Un like pentru un documentar” cuprinde filmele pentru tineri, apreciate de un juriu constituit, de asemenea, din tineri. Secțiunea respectivă, consideră organizatorii festivalului, contribuie la atragerea tinerilor în sălile de cinema și la cultivarea gândirii critice vizavi de filmul documentar.
Pentru edițiile viitoare, organizatorii se gândesc să dedice o secțiune aparte filmului de ficțiune.
Călătoria filmelor „CRONOGRAF” prin toată Moldova
Povestea filmelor de la „CRONOGRAF” nu se termină odată cu cele șapte zile de festival. În ultimii trei ani filmele documentare au ajuns în peste o sută de localități din țară, iar mii de persoane au avut șansa să vizioneze pelicule naționale și internaționale chiar în localitatea lor.
Oriunde poate fi proiectat un film – pe stadioane, în parcuri, în case de cultură, „CRONOGRAF Tur” este așteptat odată cu începerea verii. În fiecare weekend echipa CRONOGRAF pornește prin colțurile Moldovei și-i scoate din case pe toți acei interesați de proiecții de film și de discuții despre cinematografie.
„CRONOGRAF Tur” reușește astfel să aducă filmul documentar mai aproape de privitor și să promoveze cultura cinematografică în rândul publicului de toate vârstele.
Finanțarea – cea mai acută problemă
Organizarea și desfășurarea Festivalului Internațional de Film Documentar CRONOGRAF solicită pe an ce trece, tot mai mult efort, implicare și bugete mai mari. De voluntari entuziaști organizatorii n-au dus lipsă niciodată, în schimb bugetul festivalului a fost și rămâne o boală cronică.
„Problema cea mai mare cu care ne confruntăm este finanțarea. Nu avem un buget asigurat, nu avem un buget de la care să pornim. Dacă alte festivaluri au un buget stabilit și pot porni din loc, la noi e greu să găsești un finanțator care să-ți asigure un buget de la zero, așa că apelăm la co-finanțări”, spune Virgiliu Mărgineanu. Pentru ediția din 2016, au fost necesare cheltuieli de circa 100 000 de euro, bani adunați în mare parte din co-finanțări. Un grant în valoare de 100 000 de lei a fost oferit de Ministerul Culturii. Ministerul, de asemenea, a oferit un premiu și a pus la dispoziție sala Cinematografului Odeon. Anumite surse financiare au fost acordate de co-finanțatori privați, precum și de programul „Europa Creativă”.
O operă de artă poate duce faima țări mai mult decât un politician
În Republica Moldova nu avem o industrie cinematografică dezvoltată. În schimb, spun cineaștii, avem specialişti buni care, cu un buget modest, reuşesc să producă filme de calitate, adevărate opere de artă cinematografică.
„O operă de artă poate duce faima țării mai mult decât un politician. Avem producții și cineaști care au nevoie doar de susținere, pentru că o operă vorbește de la sine, iar festivalurile care se organizează în Republica Moldova nu fac decât să consolideze imaginea noastră ca țară și neam”, afirmă Virgiliu Mărgineanu, părintele spiritual al Festivalului Internațional de Film „CRONOGRAF”.
