Dacă vrei să vezi artiști în devenire în habitatul lor natural, atunci te invit să dai o fugă până la Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice (AMTAP). Îți garantez că diversitatea de exprimare artistică de aici, prezentă încă de la intrarea în curte, te va surprinde plăcut.
Dacă pășind pe acest ”tărâm” ești întâmpinat de cineva care vorbește cu sine însuși cu mult patos, stai liniștit să știi că este un student care își repetă conștiincios textul pentru vreun spectacol. Pe măsură ce te apropii întâlnești mici grupuri de tineri care dirijează, dansează, cântă ori fac pantomimă. O să ai ocazia să vezi băieți și fete (uneori foarte firave) cărând în spate imense instrumente muzicale. O să ai ocazia să întâlnești persoane cu un stil vestimentar și alură deosebită… iar toate astea pe fundalul unui amalgam de sunete de pian, vioară, chitară, violoncel care se aud de după cele două gigante uși de lemn …Așa am fost eu întâmpinată de AMTAP- ”Academia Minunilor” acolo unde se joacă săptămâna asta ”Omul Pernă”.
Spectacolul ”Omul Pernă” inspirat de opera lui Martin McDonagh este o istorie macabră, dar cu accente comice pe alocuri. Acesta relatează povestea unui scriitor (Katurian-Katurian interpretat de Cătălin Lungu) interogat în legătură cu poveștile lui terifiante și asemănările dintre acestea și o serie de crime petrecute recent. Acțiunea are loc într-un stat totalitar, iar personajele sunt marcate de drame și traume psihologice, copilărie mutilată de torturi, moartea tragică a fiului și sentimentul de culpabilitate a mamei. Piesa este un generator de emoții contradictorii care te scot din zona de confort și te transpun într-un peisaj grotesc în care cei mici devin victime ale cruzimilor adulților. Cuvintele care descriu cel mai bine acest spectacol sunt demență, vulnerabilitate, teroare, inocență, moarte. Acestea au uluit și au extazat o sală arhiplină timp de două ore, iar dovada sunt ropotele de aplauze din încheiere.
Finalul spectacolului i-a lăsat pe toți îndrăgostiți și profund sensibilizați. Mă refer atât la actori, cât și la spectatori. Sentimentele de bucurie și satisfacție au fost vizibile pe fețele actorilor în timpul interviului pe care cu multă amabilitate au acceptat să-l acorde reprezentanților mass-media. Așa am aflat că spectacolul este o inițiativă proprie. ”Ne-am apucat de el, fiindcă am simțit că trebuie să facem ceva. Nu am fost impuși de nimeni și nici opriți de nimeni. Noi lucram în timpul nostru liber. Când profii ne permiteau să plecăm acasă, pe la18-19, noi veneam aici și repetam. Pentru premiera care a avut loc pe 13 aprilie 2017 am lucrat aproximativ două luni. Spectacolul se va juca trei zile, pentru că la premieră nu au reușit să vină toți să-l vadă și primeam deseori întrebarea când îl mai jucăm” spune Cătălin Lungu. Despre mesajul piesei tânărul actor afirmă că nu este unul bătut în cuie și că poate fi perceput dieferit de diferiți oameni. „Lăsăm lumea să interpreteze cum vrea.”
Întrebați despre ce i-a motivat să aleagă anume ”Omul Pernă” Cristian Golovco, cel care l-a interpretat pe Mikhael, ține să menționeze despre multiplele semne de întrebare apărute postlectural. „Apar multe ”da’de ce-uri?” la care vrei să-ți răspunzi și trebuie să-ți răspunzi. Eu până în prezent am întrebări la care nu mi-am răspuns. Încă nu mi-e clar de ce fetița mută e vie? Nu știu. De ce a mințit? Habar n-am. Noi nu primim din text nici o informație despre asta și atunci trebuie cumva să aduci tu acest răspuns, să-l intuiești.” Tinerii actori ne-au vorbit despre dragostea pentru teatru, dar și despre faptul că ar vrea să rămână în țară totuși și să contribuie la prosperarea dramaturgiei de acasă. De asemenea au vorbit și despre spiritul de prietenie care este omniprezent la AMTAP indiferent de an de studiu sau facultate. (Asta pot să confirm și eu. Sunt foarte drăguți și prietenoși.)
Una din întrebările succesoare a vizat evoluția unui student la actorie pe parcursul a patru ani. Constatin Ipati cel care a dat viață personajului Ariel afirmă că la început ideia de necunoscut și de colegi din anii mai mari de studiu îl cam speriau. „Acum aș vrea să cred că am devenit un pic mai deschis și la minte și la suflet. La un moment dat simți că depinzi de locul ăsta, dar nu atât de loc cât de oamenii de aici. Academia te educă.” Iar dacă tot veni vorba de educație, având în vedere că printre spectatori s-au numărat și dascălii lor am ținut cu tot dinandinsul să aflu care este aportul lor la succesul tinerilor, dar și atitudinea profilor față de munca și rezultatele discipolilor. ”Există profesori extraordinari în Academia asta care te susțin. Dar mai există și oameni mari ai Academiei care-s interesați foarte mult de bani și pe care nu-i interesează soarta studentului. Nu există nici un soi de omenie. Oamenii ăștia te blochează. Eu mă mir cum poate să existe în AMTAP oameni care să te stopeze. Sunt foarte mulți oameni pe care nu-i suport, oameni mari ai Academiei de care studenții se tem și nu le pot spune anumite chestii în față. Pe alocuri și eu mă tem. Dar sunt și pedagogi minunați care ne încurajează și cărora le mulțumim din suflet. Sunt sigur că la sfârșitul anului patru ne vom pleca în fața lor și le vom mulțumi.”, susține Cătălin Lungu (indignat), cu mențiunea de a fi publicat acest răspuns neapărat. O destăinuire destul de curajoasă la care se alătură cu insistență și actorul Constantin Ipati „Asta e cumva din durerea noastră recentă, de acum câteva ore.”, afirmă Cristian Golovco. Iată în acest mod interviul nostru iși ia și note mai picante.
Binențeles pentru că este vorba de studenții anului 4, studenții absolvenți am insistam să aflu prin ce este mai deosebit ultimul an de studii.”Este ca și viața unui student anul patru de la altă facultate. Pentru că trebuie să te gândești unde vrei să mergi mai departe, ce vrei să faci, să activezi în domeniu sau nu, să-ți găsești un post de muncă. Sunt niște întrebări standarde pe care și le pune fiecare student în anul absolvirii.Trebuie să reușești să faci multe chestii pe care și le reușești dacă n-ai viață personală și e fain aşa. Dacă însă ai viață personală nu-i chiar fain deoarece nu reușești să le faci.”, relatează Lilia Chiperi, actrița care l-a interpretat pe polițistul Tupolscki. Alte curiozități teatrale pe care studenții-actori ni le-au destăinuit au fost despre lacrimi, aici se pare că nu există o recetă specială, ci mai curând un melanj dintre partea tehnică și partea emoțională. Am mai aflat despre tehnicile de luptă și că loviturile aplicate în scenă se deprind în cadrul disciplinei Arta Luptei. De asemenea ne-au povestit și despre un festival teatral de la Târgul-Mureș la care intenționează să plece curând.
Dacă va intrigat măcar un pic acest reportaj, atunci să știți că au mai rămas două zile de spectacol. ”Omul Pernă” vă dă întâlnire pe 12 și 13 octombrie, la AMTAP, str. A. Mateevici 111, blocul 1, cab 229, ora 17.00
