Toți cei născuți după ’75 încoace au învățat să citească după literele pictate de Lică Sainciuc. Gândul ăsta a răsunat în atmosfera de copilărie a vernisajului de pictură din 4 iulie, semnat de cel care și-a împărțit creativitatea prin crearea primului Abecedar cu litere latinești după 1989, împreună cu ceilalți 2 corifei ai literaturii pentru copii – Grigore Vieru și Spiridon Vangheli.
Clădirea impozantă a Muzeului Național de Artă îți creează o atmosferă inedită chiar la simpla apăsare pe ivărul ușii. Mai ales pereții pavoazați frumos cu picturile marelui artist basarabean, modest și foarte talentat, așa cum au spus-o mai marii zilei prezenți la eveniment.
„Eu mă inspir de la tinerii artiști, ci nu ei de la mine, altfel n-ar avea loc progresul, ne spuse pictorul, ideile îmi vin în procesul creației, uneori mă și cert cu ele, personajele, le iubesc, ele toate îs diferite și unice”.
Aruncându-ți privirea peste picturile datate tocmai din anul 1947, inspirai copilărie, nu oxigen. Tuș, hârtie, ecolină, aerograf, peniță și mai nou, grafică de calculator.
Orice desen se bucură de povestea lui unică. Cât ai da să poți să ridici un picior de pe podea și să sari pârleazul în lumea celor 2 pisici ce visează la libertatea șoarecilor; sau în satul plin cu vaci și o mega găină ce mestecă, pe deasupra, o vacă (de la fund spre cap și nu invers); „porumbel fă-l sprintenel”; calul cu coada pe care dansa însăși muzica (!); o țară a norilor cu o poartă azur și un nor cu-n curcubeu atașat de gât, cu limba scoasă (ca câinele vecinului) + alți nori mai mici ce-i ieșeau pe o nară; moșul ceriu cu mustăți țuguiate, o vestă plină cu stele și un soare în mâna dreaptă (vezi pozele de mai jos, eu nu am inventat nimic).
Toate astea (ba chiar mai multe) le găsești la Muzeul Național de Artă într-o expoziție unică: „Lică Sainciuc, grafică de carte pentru copii” până pe 3 septembrie.
Intrarea la Muzeu costă 5 lei pentru studenți. Ca o cafea la aparat. Ca 2 călătorii jumate cu troleibuzul.
Mergi pe jos. Mergi la muzeu.
