”Politici educaționale, drepturi și obligații” interviu cu Andrei Curăraru

 Împreună cu invitatul noii ediții a emisniunii Europa pentru studenți Andrei Curăraru, lector superior la Facultatea de Drept ULIM, dezbatem tema „Politici educaționale. Drepturi și obligații”. 

– Domnule Curăraru, prima întrebare va suna așa, cum este organizat învățămîntul în țările membre a UE?
– UE este o comunitate din 28 de state, care au sisteme educaționale destul de diverse, ce este bine, este faptul că ele sunt reunite printr-un sistem european au credite transferabile poți să faci un semestru în altă parte cu un program mai lung sau mai scurt de stagii, ai posibilitatea să călătorești și să continui studiile în UE, dar se insistă pe originalitatea și pe autenticitatea sistemelor europene. Nu poți spune că există un model clar european. În fiecare stat este diferit, dar există principii comune care permit ca să-ți echivalezi studiile oriunde.

– Și care ar fi principiile comune care le împărtășesc țările membre?
-UE are așa un program numit Erasmus+ care permite unui număr destul de mare de studenți să-și facă studiile în altă parte decât în universitatea la care au început, să-și echivaleze timpul de la 2 până la 12 luni să facă stagii în altă parte, să continuie studiile la masterat, inclusiv obținând niște credite cu o dobândă foarte mică ș.a.

– Dacă ar fi să înțeleg și eu și cei care ne ascultă, Erasmus+  nu este doar un schimb de experiență cu o durată de până la 12 luni?
– În principiu obiectivul Erasmus+, constituie din trei părți. Prima este mobilitatea studențească despre care am vorbit până acum. A doua este schimbul de experiență între studenți și în general tineri. La moment, sunt circa 30% din tineri din UE care nu au studii superioare și sunt bine mersi, dar trebuie să aibă anumite capacități pentru ca să înceapă un job sau să-și continue studiile. Erasmus-ul oferă șansa să te încadrezi în altă societate. Pentru perspectiva de studii timp de 4 ani sunt 4 mln. de benificiari erasmus+ , adica 4 mln de oameni care ar putea să studieze în unele țări europene și un număr tot crescând de cetățeni ai Republicii Moldova .

–  Studiile sunt bugetare?
-Programul Erasmus presupune o finanțare totală a studenților, inlusiv și o alocație bursieră ce variază în dependență de țara în care mergi, programul la care aplici, activitatea care o faci. Pentru voluntari este predestinată o finanțare mai mică, pentru cei care aleg studiile – un pic  mai mare, variind.

– Cum se implementează politicile educaționale în UE?

–  Implimentarea politicilor europene, după cum spuneam, ține mai mult de competența statelor-membre. Uniunea Europeană are mai mult un rol de ghid, acordă o serie de granturi pentru a stimula studiile în anumite domenii.  De exemplu, este un program care se numește Jean Mone, unul din fondatorii a UE, care stimulează studiile privind Integrarea Europeană. Sînt create așa numitele catedre Jean Mone la universități, care promovează spiritul de Integrarea Europeană, promovează ideile care devin din ce în ce mai populare și care oferă o nouă perspectivă asupra la ceea ce este Uniunea Europeană. De fiecare sunt în cautarea unui echilibru pentru a oferi studentului posibilitatea maximă ca să-și dezvolte abilitățile.

–  Care sînt drepturile studenților ce pleacă în țările europene prin programul respectiv?  Drepturile sînt egale sau există vreun decalaj în dependenta de țară  de unde provine?

–  Probabil există ceva decalaje în comparația cu ceea ce avem noi aici, dar acolo ei sunt respectați și primiți la un nivel egal, au o perioadă pentru a decide ce cursuri vor, au posibilitate să le frecventeze. Iar dacă li se par prea dificile – pot să opteze pentru alte  cursuri la momentul în care s-au decis.  La fel, trebuie să acumuleze un număr concret de credite prin susținerea examenului, care nu depinde de nota, ci doar de susținerea acestui examen.

–  Vă mulțumesc pentru timpul acordat și pentru informația utilă! Vă mai așteptăm la noi.

{mp3remote}/images/Radio/Emisiuni/Europa_studenti/Curararuprelucrat.mp3{/mp3remote}