Participrea studenților în guvernare este una prioritară la aceasta etapă, fiindcă Ministerul Educației a reușit într-un timp să realizeze niște activități cu scopul de susținere a participării studenților în diferite structuri de decizie.
Vă mulțumesc pentru acceptarea invitației, și cred că începem cu prima întrebare:
– În ce mod participă studenții în guvernarea universitară în Uniunea Europeană, dar și în Republica Moldova? Să facem o paralelă și să înțelegem diferența.
– Desigur, subiectul participării studenților în guvernarea este unul prioritar la aceasta etapă, pentru că și Ministerul Educației a reușit într-un timp să realizeze niște activități cu scopul de susținere a participării studenților în diferite structuri de decizie. Trebuie să menționez din start că în luna august a fost, în sfîrșit, aprobat Regulamentul Structurii Autoguvernării Studențești. Este elaborat pentru prima dată și sperăm că acest document va servi tuturor celor interesați cum să fondeze astfel de structuri în universități, cu ce se ocupe, care sînt activitățile, obiectivele, prin ce intermedii se poate de participat și la ce nivel se organizează fiecare structură.
Acum cîteva cuvinte despre ceea ce se întîmplă în Uniunea Europeană. De exemplu, în Danemarca, asociațiile strudenților sînt autonome, responsabile pentru reprezentările tuturor studenților în diferite sisteme administrative, finanțate din cotizația de membru. În Germania, astfel de asociații studențești au cîte două obiective principale: controlul asupra distibuției taxelor de studii și problemele politicii educaționale a guvernului. Încă un exemplu – Finlanda. Organizațiile de așa tip activează din 1868, sînt susținute de grupuri de afaceri, agenți economici. Doar o mică parte din contribuțiile studențești pot fi utilizate la menținerea acestor organizații. Se ocupă cu ajutorul social al studenților, cazare, hrană, servicii, asigurare medicală, consultații gratuite. În Suedia studenții sînt prezenți în toate structurile de conducere, cîte 3 locuri absolut la în oricare structură, de exemplu Senat, consiliul facultății.
– Și au aceleași drepturi, sînt egali cu profesorii din senat sau există o barieră, treaptă de diferență?
– Nu există o treaptă, doar că ei au atribuțiile sale ca studenți, cum ar fi să apere drepturile studenților în astfel de structuri. De exemplu, din 25 de persoane dacă 3 locuri în comisie sînt atribuite studenților, atunci pare a fi un lucru foarte bun. În primul rînd, fiind student, ești prezent, și, înseamnă că ești la curent cu tot ce se discută între cadre didactice, deci participi și în luarea deciziilor. Este foarte important.
Noi am realizat o evaluare la acest capitol și putem afirma că din acele 30 de universități existente în Republica Moldova la moment (dintre care 19 sînt instituții publice), cu circa 97000 de studenți, avem structuri de guvernanță de tot felul, începînd de la consiliu, sindicat și alte structuri de acest timp doar în 17 universități.
– De ce așa e?
– Ne confruntăm la moment cu problema de pasivitatea studenților. Am încercat de mai multe ori să propunem activități ce pot ajuta la trezitrea interesului către autoguvernare, dar pînă cînd nimic nu s-a schimbat. Sperăm că regulament aprobat recent va ajuta la dezvoltarea sistemului de autoguvernare și vom lucra mai departe cu studenți asupra acestui capitol.
– Și următoarea întrebare. În ce fel de structuri de decizie sunt încadraţi studenţii pentru a participa la guvernarea univeritară?
– Noul proiect și regulament include multe liucruri și detaltii noi. Deci, în afară de consiliul facultății și senatul instituției de învățămînt superior, vom avea așa-numit Consilium de Etică și Management, organizat la nivel național. Acesta ține să supravegheze responsabilitatea publică a universităților. Actualmente în universitățile exist Comisiile de Asigurarea Calității, un segment foarte important și prioritar pentru țara noastră.
– Totuși, la moment, studenții participînd în luarea deciziilor, au puterea să schimbe ceva?
– Eventual am făcut evaluarea situației reale a autoguvernanței. Vreau să vă spun că avem multe structuri în mai multe universități, care se manifestă foarte bine și au decizii suficient de bune pentru schimbarea lucrurilor universitare. De exemplu cei de la Universitatea de Medicină. Consiliul lor Studențesc a pornit de la sindicat, mai tîrziu și-au extins anumite responsabilități, abilități și atribuții și primăvara aceasta au demonstrat profesionismul, organizînd o conferință internațională cu participarea studenților din mai multe state europene.
Să menționăm și ideea introducerii concursului pentru locurile bugetare în toate universitățile publice. Studenții de la contract cu taxe au avut posibilitate să ocupe locuri bugetare. Aici eu văd rolul studenților și rezultatul implicației active, al interesului.
– Care este cea mai mare barieră apărută în cadrul creării sistemului de autoguvernare?
– Pasivitatea. Mai mult de un an încercăm să discutăm modalitatea de a dezvolta sistemul autoguvernării. Noi ne-am dori ca studenții să fie participanți nu doar la repartizarea locurilor în cămine, dar și să se implice în procesul educațional, să-și expune opiniile referitor la profesorii, la modalitățile de predare, planul educativ, îmbunătățirea sau chiar cursurilor
– Vorbind de pasivitatea studenților, cum credeți care este cauza principală?
– Poate fi și din cauza lipsei resurselor financiare, studenții fiin ocupați cu lucru, cîștigul banilor și nu cu autoguvernarea universității. Sînt și exemple cînd unele instituții de învățămînt au reușit să rezolve astfel de probleme. De exemplu rectorul Universității de Stat a oferit anumite finanțe pentru autoguvernanță, pentru a organiza diferite conferințe, seminare, workshop-uri în cadrul universității. Aceeași metodă au cei de la ASEM.
– Astăzi am aflat lucruri foarte interesante. Vă mulțumesc, d-na Velișco. În final, pentru voi dragi studenți, am un mesaj esențial. Gîndiți-vă bine la fiecare activitate, pentru că totul este în mîinele voastre. Atîta timp cît aveți libertatea de a acționa sau de a ajuta la luarea deciziilor în instituțiile în care activați – nu cred că este cazul de a fi pasiv. Luați-vă inițiativa și acționați!