Sunetele înalte ajută oamenii să perceapă mai puternic gustul preparatelor dulci, iar basul oferă senzaţia că mâncarea este mai amară, se arată într-un studiu realizat în cadrul Sony Multi-Room Sonic Wonderland.
La testele senzoriale desfăşurate în Sony Multi-Room Sonic Wonderland au participat 50 de membri din şase ţări europene. Experimentele au urmărit confirmarea teoriei asezonării sonice a preparatelor culinare cu muzica locală.
Participanţii au confirmat faptul că mâncarea franţuzească are un gust mai bun atunci când pe fundalul sonor se aude un cântec francez la acordeon, în timp ce muzica lui Giacomo Puccini a îmbunătăţit gustul pastelor italieneşti.
În loc de a folosi sarea şi piperul pentru a da gust preparatelor culinare, profesorul Charles Spence, de la Universitatea din Oxford, un pionier în psihologia experimentală, propune asezonarea sonică a mâncărurilor cu specific internaţional. Acesta a ajuns la concluzia că opera, flamencoul şi chiar muzica techno germană pot îmbunătăţi percepţia gustului.
„Noile tehnologii precum Sony Multi-Room Audio permit dezvoltarea unei experienţe culinare multisenzoriale, astfel că muzica poate fi setată pentru a îmbunătăţi gustul indiferent de camera în care serveşti masa. Tehnologia Sony Multi-Room permite experimentarea unor stiluri diferite de muzică în funcţie de camera în care intrăm şi oferă astfel posibilitatea de a simţi cum muzica ne schimbă percepţia gustului. Gustăm cu simţurile, nu cu gura; limba nu simte gustul preparatelor, ci creierul pregăteşte gura pentru aromele pe care le va percepe. Sunetul din jurul nostru are un efect important asupra experienţei culinare; muzica poate schimba gustul şi intensifica experienţa”, spune Charles Spence.
Cercetările au mai evidenţiat că muzica clasică poate da senzaţia că vinul băut este mai scump, muzica lentă poate duce la un gust mai persistent, în timp ce muzica alertă duce la o scurtare a experienţei gustative. De asemenea, cu cât oamenilor le place mai mult muzica, cu atât mai mult vor aprecia gustul preparatelor pe care le încearcă – acesta este un exemplu de transfer senzorial, care presupune transferul percepţiei despre muzică asupra percepţiei despre mâncare şi băutură.
De asemenea, s-a mai discutat, în acest studiu, despre asocierea adecvată a instrumentelor muzicale cu tipul alimentelor consumate – cercetarea sugerează faptul că sunetul pianului se potriveşte cu fructe dulci, precum mure, caise şi zmeură.
Chiar şi simplele zgomote ale factorilor externi pot influenţa experienţa gustativă. „Multe experienţe senzoriale din jurul preparatelor culinare şi a băuturilor au un astfel de efect. Alimentele crocante, cremoase sau carbogazoase pe care le îndrăgim sunt asociate de cele mai multe ori cu sunete specifice”, a explicat profesorul universitar Charles Spence.ro
